Nordicii
Cea mai cunoscuta perioada a istoriei antice a neamurilor
scandinave este epoca vikingilor. Exploratori neintrecuti ai oceanealor, comercianti
si razbonici, acestia si-au creat un renume aparte.
Chiar daca este cea mai cunoscuta, perioada vikinga nu
acopera intreaga antichitate a nordicilor. Aceasta perioada incepe destul de
recent, in a doua jumatate a primului mileniu era noastra si reprezinta punctul
culminant al dezvoltarii popoarelor scandinave. Istoria antica a nordicilor mai cunoaste
doua perioade, anterioare epocii vikinge. Cea mai veche este preistoria lor, localizata undeva
in primul mileniu inaintea erei noastre, in care a inceput formarea triburilor si a limbii
si desprinderea lor din masa popoarelor indo-europene. In timpul preistoriei au aparut de
asemenea religia si miturile fundamentale ale vikingilor, care au devenit atat de cunoscute
(si folosite) in zilele noastre. A doua perioada, premergatoare celei vikinge, poarta
numele de "epoca eroica" si in ea au fost scrise poemele eroice cu care cultura vikinga
ne-a fascinat.
Actiunea din Cultul Mosilor este plasata in timpul
celei mai vechi dintre perioadele mentionate mai sus, cand religia scandinavilor abia capatase
o forma proprie. Totusi, cum veti putea descoperi atat in sectiunile urmatoare, cat si in joc,
miturile si panteonul nordicilor nu erau deloc primitive in acele timpuri, ele fiind de la bun
inceput o lume complexa si plina de semnificatii.

Tara nordicilor nu se aseamana cu lumile altor neamuri contemporane
cu ei, parand cel putin ciudata in ochii unui strain. Pamanturile scandinave, inghetate aproape
tot anul, cu luni intregi in care soarele nu apune, cu cerul brazdat de aurore boreale ce apar
ca manifestari nelumesti oricui nu este obisnuit cu ele, au format un om nordic cu o simtire
aparte fata de celelalte popoare. Traind in aceste locuri dominate de maretia Universului,
nordicii au fost de la inceput un popor in egala masura mistic si maiestous si au cautat
mai mult sa isi ocupe locul glorios in lume decat sa cerceteze legile firii. Spre diferenta de
daci, magia nordicilor nu incearca sa convinga natura sa ii ofere omului conditii mai bune
de viata; in schimb, scandinavii sunt mult mai interesati de clarviziune si de a-i oferi
omului mai multa putere in confruntarea cu natura sau cu alti oameni. Caracterul de aventurieri
si invadatori, lipsa de atasament fata de anumite locuri au dus la dorinta de a domina
natura, si nu la o relatie de fraternitate sau dorinta de echilibru, ca la celti, respectiv
la daci.
 
|